Iubire si suferinta

Prin multe ii e dat omului sa treaca in decursul unei vieti. Multe din ele si le face cu mana lui  De multe ori suntem constienti ca ceea ce facem nu e bine insa mergem inainte, sperand ca, cu timpul lucrurile se vor schimba.Vestea proasta e ca nimic nu se va schimba in bine si mai devreme sau mai tarziu va trebui sa platesti pretul inconstientei.

Atat de frumos ar fi sa facem alegeri constiente. Atat de frumos ar fi sa petrecem timp cu noi si sa vedem de ce procedam intr-un anume fel si ce lipsuri interioare avem. Atat de frumos ar fi sa putem sa privim realitatea si sa nu ne legam de buna voie la ochi, ignorand ceea ce stim.Ne-ar scuti de multe lacrimi si de multe regrete.

Facem cu buna stiinta alegeri gresite in toate domeniile vietii, insa astazi ma voi opri asupra relatiilor. Pentru ca sunt ingrijorator de multe relatii construite inca de la inceput pe terenuri care se surpa, cu toate ca cei care le construiesc stiu bine “conditiile solului”, insa spera ca ceva se va schimba in timp.

Orb este cine nu vrea sa vada. Intr-adevar, alegem de multe ori sa fim orbi si surzi la propia noastra voce interioara. Si ne cladim relatii din nisip. Si cum nisipul nu este un material prielnic pentru constructii, constructia noastra se va darama mai devreme sau mai tarziu si inevitabil vom suferi. Oare nu puteam noi evita toata suferinta asta?

Uneori stim de la inceput unde va duce relatia, alteori aflam pe parcurs. Si desi stim ca ne aflam intr-o poveste de dragoste care ne seaca de energie in loc sa ne daruiasca energie, o continuam.

De ce ramanem in relatii cu oameni despre care stim ca nu ne pot oferi ceea ce avem nevoie? De ce alegem sa ignoram realitatea mai degreba decat sa ii facem fata?
Pentru ca ne place sa ne amagim. Pentru ca ne place sa traim clipa si pentru ca ne lasam dusi de val. Si deodata ne trezim ca valul ne-a dus in larg si ca drumul pana la mal e lung si obositor. Ne lasam dusi de val si cand ne dezmeticim suntem deja in larg, fara colac de salvare.

Nu stiu multe lucruri in viata dar stiu sigur ca atunci cand refuzi sa vezi realitatea si te amagesti singur mai devreme sau mai tarziu vei ajunge la suferinta. Si cu cat mai tare te vei amagi cu atat mai mult vei suferi cand vei da nas in nas cu realitatea. Si crede-ma pe cuvant ca te vei intalni cu ea, oricat de mult ai fugi. Cand alegi sa mergi prin viata legat la ochi la un moment dat te vei izbi de ceva. Iar cand te legi la ochi crezand ca daca nu vezi vei fi scutit de suferinta, aceasta va fi si mai mare la sfarsit.

Sunt adevaruri pe care le stim dar preferam sa le ignoram. Sunt persoane pe care le acceptam in viata noastra desi stim ca vom suferi. Sunt persoane alaturi de care ramanem desi ne doare, amagindu-ne ca din 2 rele alegem raul cel mai mic. Sunt iubiri ce sunt destinate pieirii inca dinainte de a incepe, oricat de mari ar fi si oricat de mult am dori sa le tinem in viata noastra. Asta nu inseamna ca nu e iubire. Inseamna doar ca in viata de multe ori trebuie sa faci si ce trebuie nu doar ce vrei. Si nu ce trebuie pentru ca asa iti spune cineva sau asa iti dicteaza o autoritate. Ci pentru ca asa iti dicteaza constiinta. Cand faci ceva contra valorilor tale, vei plati pretul.

Fiecare din noi isi cunoaste valorile. Chiar daca nu le-am definit si nu ne-am gandit la ele, le simtim. Simtim care sunt lucrurile importante pentru noi in viata. Si totusi, de multe ori, alegem sa ne incalcam valorile si sa mergem inainte. Ca sa descoperim sau mai bine zis sa redescoperim ca ceva nu e bine, ca nu e totul la locul lui. E ca si cum vrem sa facem o prajitura cu mere, insa nu avem acum mere si punem in loc portocale. O mai poti numi prajitura cu mere? Va fi ea la fel? Evident ca nu.

Relatii toxice

Sunt oameni care mor din iubire sau pentru care iubirea e ca o cruce pentru ca nu pot sau nu vor sa iubeasca sanatos si inteligent, pentru ca fac alegeri gresite si pentru ca refuza sa vada de la inceput realitatea iar apoi spun ca e prea tarziu.

Dragostea nu este un act masochist, prin care te pierzi pe tine. Si o dragoste care e dureroasa, care te duce la epuizare, care nu te face sa evoluezi, poarta numele de relatie toxica. In dragostea sanatoasa nu apare abandonul si nici martirizarea, iar daca trebuie sa te sacrifici sau sa te distrugi  pentru ca partenerul tau sa fie fericit inseamna ca esti cu persoana gresita.

De multe ori ramanem captivi intr-o relatie sau intr-o anumita stare emotionala fara sa realizam ca noi suntem stapanii vietii noastre afective. Daca astepti sa ti se schimbe norocul, sansele sa ai o relatie cum iti doresti sunt exterm de mici.

Trei situatii in care alegi sa te minti decat sa vezi realitatea sau trei tipuri de iubire care duc la suferinta

Trei tipuri de iubire care duc la suferinta

1. Stai cu cineva despre care stii si simti ca nu te (mai) iubeste insa preferi sa ramai si sa astepti un miracol care nu mai vine si nici nu va mai veni vreodata

Mi-e foarte clar ca atunci cand o dragoste moare, trebuie sa o ingropi. Nu exista miracole sau reveniri emtotionale spectaculoase. Ele sunt nazuintele unei iubiri chinuite si disperate.

Te simti secata emotional, furioasa, simti ca viata e nedreapta. Ar trebui sa te bucuri, inseamna ca esti pe cale de vindecare. E normal sa simti asta. Dupa tristete urmeaza furia, razvratirea, apoi resemnarea si vindecarea. Nu poti sa sari aceste etape, sa te trezesti intr-o dimineata si sa iti scoti iubirea din inima ca si cum ti-ai scoate o masea. Foloseste energia pe care o pierzi gandindu-te la ce ar fi putut fi dar nu a fost, pentru a-ti vindeca sufletul. Lasa trecutul in urma. Detaseaza-te de ce iti face rau si nu te mai incapatana sa traiesti o iubire care nu mai exista. Mai degraba pregateste-te pentru iubirea noua ce urmeaza sa intre in viata ta de indata ce iti vei deschide iar sufletul si vei fi pregatita sa o lasi sa intre.

Noi oamenii avem o capacitate extraordinara de a ne incapatana si de a dramatiza. Din iubire devenim ridicoli, ne umilim, imlporam si devenim incoerenti, doar doar se va intampla o minune. Incercam tot ce se poate, am fi in stare sa ne vindem si sufletul pentru a reinvia ce a fost si acum nu mai este.

Am suferit si eu din iubire, eram in stare sa fac orice doar sa aud din gura lui ca ma iubeste. Ma cautam vinovata, sigur era ceva gresit la mine de nu ma mai iubea. Promiteam ca ma schimb intr-o fiinta pe placul lui, mai “iubibila”. M-am umilit si nu am vrut sa inteleg ca nu poti face pe nimeni sa te iubeasca.  Nu voiam sa ingrop iubirea ce a murit, refuzam sa mai gandesc rational, tot ce stiam e ca eu voiam ca el sa ma iubeasca. Si atat.

Nu intelegeam cum el poate sa stea fara mine, cand eu nu puteam sa stau fara el, nu intelegeam cum eu pot sa ma surp si el sa stea linistit….de unde atata chin si de ce atata indiferenta.

Desi puteam sa jur ca sunt la un pas de a muri din iubire, astazi, cand privesc in urma aceste amintiri ma lasa rece. Ce nu puteam sa inteleg atunci am inteles cu timpul. Pe cat de confuza si irationala imi era mintea in acele momente, pe atat de clara imi e acum. Acum nu imi mai doresc o astfel de relatie. Si atunci as fi dat orice pentru a pastra acea relatie.

Intr-o iubire imposibila primul lucru pe care trebuie sa il pierzi e speranta. Singura solutie e acceptarea realitatii asa cum este ea, oricat de mult ar durea pe moment. E singura cale de salvare pe care o cunosc.

2.Stii ca cel de langa tine nu este ce ti-ai dori insa te incapatanezi sa ramai

De multe ori ramanem intr-o relatie care nu ne implineste, desi stim ca partenerul respectiv nu e si nu va fi niciodata ceea ce ne dorim, din frica de singuratate sau din obisnuinta.

E mai comod sa ramai cu aceeasi persoana cu care deja esti obisnuit, care s-a obisnuit si ea cu tine, decat sa infrunti singuratatea, sa accepti ca nu asta e ceea ce vrei, ca aceasta relatie nu ti se potriveste.

Se mai intampla sa spui ” da nu e ceea ce imi doresc insa il iubesc asa” Intrebarea mea este, daca maine ai intalni pe cineva care este asa cum iti doresti, si nu ai avea nici o teama vizavi de siguranta noului cuplu, ai mai ramane?

Merita oare sa suferi si tu si sa il faci si pe cel de langa tine sa sufere ( pentru ca indoielile se simt, se transmit inconstient) ? Dragostea nu are nimic de a face cu a-ti purta crucea in spate sau a te strange cu centura complacerii.

3.Traiesti o iubire “Nici cu tine, nici fara tine”

Te iubesc cand nu esti langa mine si cand suntem impreuna nu te mai vreau. Cate cupluri traiesc in acest fel? Cand sunt impreuna mai au putin si isi scot ochii si cand se distanteaza nu mai pot unul de dorul celuilalt. Intr-un cuplu in care unul din parteneri este indecis e clar ca celalat are de suferit. Cert este ca daca cineva are indoieli ca te iubeste, inseamna ca nu te iubeste.

Care sunt cauzele care duc la o relatie “nici cu tine nici fara tine”?

– dependenta sexuala
– teama de singuratate
– teama de anajament emotional
– sentimentul de vinovatie

Am intalnit cazuri in care, partenerul care era victima indeciziei celuilalt a transformat asta intr-o provocare: in provocarea de a fi iubit tot timpul. Nu de putine ori luam iubirea ca o provocare insa asta inseamna timp pierdut, energie consumata si suferinta pentru ca la final sa realizezi ca problema nu este la tine si nu este in puterea ta sa schimbi ceva, ci a celuilalt.

Nu exista crestere fara durere, suparari si fara vreun disconfort oarecare. Cresterea implica o nepotrivire fata de ceea ce exista in prezent, pentru a te reorganiza intr-o structura noua. In tine se afla curajul de a renunta la o relatie care nu te implineste. Te iubesti indeajuns de mult incat sa iti dai ceea ce meriti?

Pe curand,
Alexandra David

A APARUT CARTEA DRAGOSTEA DEPENDENTA! PENTRU MAI MULTE DETALII CLICK PE IMAGINE 

DD_3D_001

Tagged on:             

9 thoughts on “Trei tipuri de iubire care duc la suferinta

  • July 20, 2015 at 8:55 pm
    Permalink

    Traiesc o mare dragoste,dragostea vietii mele as putea spune,insa e o dragoste imposibila,deoarece amandoi avem familii si nu vrem ca acestea sa sufere.In schimb,suferim amandoi foarte mult ,cel putin asa zice si el,ca eu stiu cum ma rup in bucatele mici zi de zi.Mi-as dori sa dau timpul inapoi si sa nu mai las pe nimeni in viata mea!Eram o femeie multumita de tot ce am,fericita alaturi de sotul si copii mei.Acum…..gandul meu este doar la el.Acelasi sentiment il are si el,ne iubim mult,dar ne vedem foarte rar.Suntem din orase diferite si asta ingreuneaza intr-un fel situatia,dar ne si ajuta sa fim cumpatati.Nu stiu ce sa fac,nu pot trai fara el,dar nici asa nu mai pot!!!

    Reply
  • December 17, 2013 at 6:29 pm
    Permalink

    Sincera sa fiu am trecut prin toate cele “3 tipuri de iubire care duc la suferinta”, cu o singura persoana..suntem de un an si jumatate impreuna, el nu m-a iubit niciodata.. si am ajuns la concluzia ca m-am maturizat suficient in ultimul timp, in cat sa inteleg ca ceva nu se leaga intre noi doi.. suntem foarte putin compatibili..nu ne intelegem deloc, nu ma respecta si in momentele grele nu imi este aproape.. si totusi am asteptat un an sa se “infiripe ceva”, dar probabil n-a fost sa fie.. astept sa treaca aceste sarbatori de iarna..apoi voi face “pasul cel mare”.. Sunt satula sa simt durere, sub toate formele posibile, in loc de iubire..
    Noroc in dragoste tuturor, iubire si numai bine !

    Reply
  • November 18, 2013 at 12:35 pm
    Permalink

    Te iubesc Alexandra! MULTUMESC

    Reply
  • June 4, 2013 at 6:49 am
    Permalink

    E povestea vietii mele …A inceput acum 33 de ani cu dragoste cu amagiri,bautura si mult scandal…intre timp au venit copiii,trei copiii dintre care unu a murit la5 ani intr-un accident banal … am avut o cadere psihica…un an de zile mi-am pierdut personalitatea …Dumnezeu nu-ti da o lovitura,fara sa-ti dea si o mana de ajutor…cu meditatii ,cu studii,cu credinta m-am ridicat, am nascut mai un copil…o fetita care a fost si este mana cereasca pentru sufletul meu…dar din pacate relatia intre mine si barbatul meu din rau a ajuns in foarte rau…acuma e liniste el e bolnav, nu mai bea,am si o soacra care e bolnava si ea,acuma eu sunt stapana in casa,nu ma contrazice nimeni dar nici nu ma ajuta,fata e rasfatata,ceilalti isi bolnavi,am pe spate casa,casa gospodaria,familia,aprovizionarea grijile,duminica vine si fata mare cu familia,e ceva normal sa fiu puternica,sa-mi tin familia unita,mai primesc telefoane de la copilul nascut din prima casnicie,ar vrea si el sa ma mai duc sa-l ajut ca le e greu cu doi copii…e o panza de pojanjen in cara m-am incalcit,n-am timp sa ma gandesc la mine,la nevoile mele,am remuscari daca jignesc pe cineva,daca nu le fac de plac dar pe mine nineni nu ma intreaba daca mi-e bine,daca am nevoie de ceva…nimeni nu ma strange in brate,nu ma mangaie…acolo plang unde nu ma vede nimeni…

    Reply
  • April 25, 2013 at 10:43 pm
    Permalink

    Foarte frumoasă analiză şi admirabil comentariul privind aspectele energetice!
    Îmi place să cred că acest articol va deschide minţile şi inimile multor oameni.
    Am fost şi eu în situaţia descrisă aici, deci ştiu cu precizie că ceea ce ai prezentat, este corect.
    Cred că principalul factor social coercitiv, este ideea monogamiei şi a ilegalităţii poligamiei.
    Fără a crede prea tare în poligamie, care mi se pare extrema monogamiei, (adică, o lume fără nuanţe, doar în alb şi negru) a avea relaţii profunde cu mai mulţi parteneri de sex opus, cred că te îmbogăţeşte. Iar dacă relaţiile încep de la chakra 4, sunt convins că evoluţia este garantată, că avem un proces win-win, indiferent de durata relaţiei fizice a cuplului.
    Separarea fizică, mi se pare ceva normal. Abordarea de la nivelul chakrei 4 (Anahata) te face să înţelegi că relaţia adevărată, se desfăşoară indiferent de proximitatea sau distanţa fizică, dacă relaţia există cu adevărat. Altfel, e o simplă reverie… “Îmbătat cu apă rece”, cum se mai spune.
    Ceea ce e de construit într-o relaţie, e ÎNĂUNTRUL FIECĂRUIA.
    Relaţia fizică, e un catalizator temporar. Ca orice catalizator, după ce şi-a făcut datoria, şi-a împlinit misiunea, părăseşte reacţia, fără a produce compuşi stabili cu reactanţii…

    Reply
  • April 17, 2013 at 11:39 am
    Permalink

    Orice-ai crede,.. in viata TA.. poti sa-ti bati joc doar de tine insuti..!!!..si cu atat mai mult, orice-ai crede sau orice-ai avea in cap, e imposibil, si de aceea inutil, sa crezi – in iluziile tale bezmetice – ca poti practica asa ceva cu cei din jur..!! e doar iluzia ce gadila satisfacator un EGO GRANDOMAN si IMPOTENT, ..
    …functional doar in relationarile disjuncte de tip EU si TU, si nicidecum in lumea energeticii SINElui exprimat in comuniune, prin CONTINUUL energetic EMOTIONAL care ESTI…
    … functional doar in constientizarea relationala care doare si gadila “satisfacator”, dar care distruge in corpul vital al trairilor constiente..!!
    Trairile emotionale sunt intotdeauna constiente, iar constienta determina intotdeauna actiuni, adica are consecinte faptice..
    O energie acumulata sub acest fals “Titlu de Glorie”,
    …se stocheaza in depozite ce constituie blocajele functionale ale dinamicii procesuale biologice, in corpului fizic. Ele sunt constatate ulterior ca boli, al caror debut, fara cauza la vedere, e greu de depistat…
    …- energii stocate – cu care sistemul de protectie propriu al fiecarui organism biologic se trezeste pe cap (ca nefacand parte din biologia functionala proprie) si cu care nu stie ce sa faca..
    Ca urmare, de cele mai multe ori, gaseste sa le gestioneze,… consumandu-le in procese biologice aleatorii energofage (mari consumatoare de energie), de regula inmultirea necontrolata de celule, in punctele de minima opozitie biologica autonoma,.. proces cunoscut sub termenul generic de CANCER…!!
    Cauzele, neapartinand corpului biologic – (fiind emotionale, se situeaza in AURA), scapa tratamentelor aplicate pe corpul biologic – tratamente cu tinta biologica localizata, oferite de medicina noastra aplicata – solutii aplicate in mod mecanic(chirurgie) sau chimic (chimioterapie), ori mai modern, radioterapie..
    Aceste solutii de tratare, se adreseaza efectului constatat si nu inlatura cauza, ci tintesc efectul depistat si localizat in zona cu pricina.
    Ulterior, aceste practici terapeutice isi manifesta consecintele in intregul organism.. Se aplica in ideea ca “din doua rele iminente, l-am ales pe moment, pe cel mai mic” ..
    Parca totusi, e mai simplu sa decid Eu, asumandu-mi in mod responsabil, decizia (incomfortabila emotional) – pentru mine insumi, la timp – castigator pentru toata lumea – decat sa transfer, in mod las – implicarea si asumarea decizionala a responsabilitatii propriei mele soarte, pe umerii altora care sa decida – la limita probabilitatii nefastului – in contul meu…

    Reply
  • April 17, 2013 at 7:33 am
    Permalink

    Cred ca daca te iubesti indeajuns o sa reusesti sa treci peste o iubire nepotrivita sau sa nu accepti o iubire care iti face rau.Dar e greu sa gandesti limpede cand iubesti…Si atunci, ar fi bun de citit articolul tau.
    Multumesc!

    Reply
  • April 16, 2013 at 9:51 pm
    Permalink

    Exceptional…real dar greu de acceptat…

    Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *