matematica

Nu stiu altii cum sunt dar mie nu mi-a placut niciodata matematica. Si, neplacandu-mi, nu era un punct forte de-al meu in scoala.

Daca in primele clase nu prea se vedea lucrul asta pentru ca materia nu era foarte grea si profesorii erau mai blanzi, cand am inceput liceul, dispretul meu pentru matematica a devenit evident si abia reuseam sa am media 6-7 la sfarsitul anului.

Mama in schimb, adora matematica si a iubit-o dintotdeauna.

De aceea, ma ajuta sa rezolv temele pentru acasa de la mate din clasa intai pana cand am terminat liceul.

Insa, ceea ce voia mama de la mine era ca eu sa rezolv problemele de matematica prin propria mea gandire, ea dandu-mi doar indicii atunci cand ma impotmoleam.

E in zadar sa spun ca fugeam cat de mult puteam sa fac teme cu maica-mea.

As fi preferat sa fac curat in toata casa decat sa fac teme la matematica.

Dar nu era chip sa scap pentru ca mama nu ma lasa: aproape in fiecare seara faceam cel putin o ora de matematica.

Insa, ceea ce am vazut la un moment dat este ca desi nu imi placea deloc si pentru mine era un chin sa rezolv acele probleme, in momentul in care gaseam rezolvarea, ma umpleam de bucurie, satisfactie si entuziasm. Si, cu cat mai grea era problema, cu atat bucuria mea era mai mare atunci cand gaseam solutia.

Ceea ce ma facea fericita de fapt, era progresul.

Cu timpul am vazut ca, din punctul asta de vedere, viata este exact ca matematica.

In viata am dat peste probleme insa, oricat de grea mi se parea acea problema, oricat de mult m-ar fi stresat si as fi suferit din cauza ei, dupa ce o rezolvam simteam eram bucuroasa si cheful meu de viata se multiplica.

Asta se intampla pentru ca, la fel cum natura vietii este sa aiba provocari si paradoxuri, natura omului este sa fie fericit atunci cand progreseaza.

Cum am ajuns sa iubesc problemele

Viata era frumoasa pentru mine si o iubeam atunci cand nu aveam probleme.

Insa cand aparea ceva neprevazut care ma scotea din zona de confort, viata si natura ei paradoxala ma enerva.

Si asa functioneaza majoritarea oamenilor, fara sa isi dea seama ca ar trebui sa fie recunoscatori pentru problemele pe care le au, pentru ca prin ele vor evolua si isi vor depasi conditia.

Oamenii privesc problemele ca pe ceva rau si nedorit si fac din lipsa problemelor un obiectiv si uneori chiar si un scop al vietii.

Majoritatea oamenilor cred ca fericirea inseamna lipsa problemelor.

Dar, de multe ori, dupa ce rezolva o problema cu care se confrunta, vad ca acea problema a fost o cale spre progres si ca de fapt era un bine deghizat in rau.

Pentru ca, domeniul in care ai o problema e domeniul in care trebuie sa cresti si sa iti dezvolti o noua abilitate sau fata de care sa iti schimbi atitudinea.

Acum cativa ani am avut o problema cu greutatea: ma ingraseasam in 3 – 4 luni cu vreo 6 kg.

Dar, problema mea cu greutatea era acolo sa imi arate ca am nevoie sa imi dezvolt o abilitate: aceea de a face ceea ce spun ca voi face.

Timp de cateva luni spuneam sa imi voi alimentatia dar niciodata schimbarea nu dura mai mult de cateva zile.

Reveneam rapid la obicerile mele anterioare: mancat seara, multe dulciuri si multa paine.

Aveam nevoie sa invat sa imi pastrez promisiunile fata de mine insami, iar viata mi-a oferit o modalitate pentru a face asta.

De mine depindea daca accept sau nu provocarea si daca aleg sa evoluez sau nu.

Viata si-a facut partea ei de treaba si mi-a oferit circumstante prielnice pentru a evolua.

Era randul meu sa imi fac partea mea de treaba pentru a-mi rezolva problema.

Si asa e cu fiecare problema in viata: iti arata in ce domeniu esti deficitar si directia in care trebuie sa mergi pentru a creste si a te dezvolta.

Cum sa te folosesti de probleme pentru a creste

Atunci cand intampini o problema ai doua alegeri la dispozitie: ori refuzi progresul si te victimizezi, ori folosesti problemele ca o modalitate de evolutie si esti dispus sa faci munca necesara pentru a le depasi.

Daca alegi a doua varianta, primele trei intrebari pe care trebuie sa ti le pui sunt:

– cum ma comport eu atunci cand am o problema?
– sunt anumite domenii in care ma comport diferit fata se obicei atunci cand am o problema?
– in care domeniu din viata mea am cele mai multe probleme?

De fiecare data cand ai o problema gandeste-te la ce incearca ea sa iti spuna despre tine si despre viata ta.

La inceputul articolului ti-am spus ca mama ma ajuta sa rezolv problemele de matematica dandu-mi indicii atunci cand ma impotmoleam.

Si viata iti da indicii atunci cand te blochezi.

Viata iti da indicii prin intuitie. Trebuie doar sa le asculti si sa ai curaj sa le urmezi.

Ai nevoie de mult curaj ca sa iti urmezi intuitia pentru ca de multe ori ea iti spune sa faci lucruri care iti provoaca teama si care te scot din zona ta de confort.

Iar ca sa ai acest curaj, ai nevoie de incredere in tine si in viata.

In articolul trecut am scris despre sapte nivele ale puterii interioare, si ultimul nivel este legatura cu Divinitatea.

Lectia acestui nivel este sa traiesti in prezent.

Ca sa ai curajul de a-ti urma intuitia trebuie sa ai incredere in Divinitate si sa ai convingerea ca tot ce ti se intampla e spre binele tau.

Dar nu ai cum sa faci asta daca tu traiesti in trecut sau in viitor, si daca nu esti ancorat in clipa sfanta de acum.

Daca iei provocarile vietii drept drame din care nu poti iesi, undeva in mintea ta ti-ai creat o fantezie despre cum ar trebui sa fie viata ta si de fiecare data cand realitatea nu coincide cu fantezia, suferi si ramai blocat.

Solutiile problemelor tale se afla in prezent. Prezentul este viata insasi. Trecutul e format doar din amintiri iar viitorul e format doar din imaginatie. Realitatea este aici și acum!

Pe curand,
Alexandra David

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *