Adevarul despre asteptarile pe care le ai in relatii

Adevarul despre asteptarile pe care le ai in relatii

Daca ma citesti de ceva timp stii ca sunt de parere ca asteptarile pe care le ai ar trebui sa se invarta in special in jurul propiei persoane si mai putin in jurul celorlalti.

Nu doar pentru ca atunci cand ai asteptari este foarte probabil sa ramai doar cu ele si cu nimic altceva dar si pentru ca multe din asteptari se cer implinite din interior ca sa isi gaseasca rezolvare. Pentru ca daca sunt implinite din exterior, rezolvarea este pe termen scurt.

Cel mai bun exemplu in privinta asta este sa astepti ca altcineva sa iti aduca fericirea.

Insa, traim in comunitati, in familii, in cupluri, in medii sociale iar relatiile umane, indiferent de natura lor, sunt un numitor comun pentru toti.

Si stiu ca atunci cand relationezi cu o alta persoana inevitabil apar asteptari.

Si tu ca si mine esti om iar oamenii, constient sau nu, au asteptari de la oamenii cu care relationeaza.

Unele pot fi nerealiste:

–  te astepti sa vina cineva sa te salveze de la saracie, nefericire, neincredere, frica etc

Acestea sunt problemele tale cu tine pe care trebuie sa ti le rezolvi.  Si nimeni nu le poate rezolva in locul tau. ( daca vreti sa detaliem problema asteptarilor nerealiste spuneti-mi in comentariu sau pe mail si articolul viitor va fi despre asta)

Iar altele pot fi realiste:

–     daca muncesti, te astepti sa primesti salariul la timp

–     daca locuiesti in aceeasi casa cu partenerul ai anumite asteptari vizavi de organizarea si convietuirea voastra impreuna etc

–    te astepti ca prietenii sa fie alaturi de tine cand treci printr-o situatie dificila

Astazi vreau sa vorbesc despre asteptarile realiste. Despre asteptarile ce se nasc ca o consecinta a relationarii dintre oameni. In cuplu, la munca, cu parintii sau cu prietenii.

Nu prea facem inventarul a ceea ce dam, pentru ca avem impresia ca dam atat de multe si ca primim foarte putine lucruri in schimb.

Ne grabim sa dam vina pe partnerul de cuplu, pe mama, pe tata, pe prieteni ca nu ne dau suficient de mult, desi noua ni se pare ca le daruim aproape tot.

Nu primim iubire suficienta, atentie, sinceritate, angajament si lista poate continua lejer……fiecare cu ce il doare.

Fiecare da cat poate, asta e sigur, insa nu inseamna ca daca atat poti acum, nu poti lucra la tine ca sa inveti sa dai mai mult.

In schimb, asteptari avem cu duiumul. Doar dam atatea, nu? Normal ca vrei sa primesti macar jumate din ce oferi.

Un inventar al asteptarilor nu strica niciodata pentru ca ne face sa constientizam cam cum stam la capitolul asta si ne dam seama cam cat de realiste sunt asteptarile pe care le avem.

Dar si din ce dam…cat dam neconditionat, fara a face din a da un troc, un schimb pe schimb?

Sa dai la cerere e mult mai usor decat sa dai din propie initiativa.

Cand ti se cere, e clar ca va veni ceva in schimb. Insa cand oferi din propie initiativa nu ai nici o garantie ca vei primi ceva in schimbul a ceea ce daruiesti.

Kahlil Gibran  spunea ca “Dam atat de putin cand dam din posesiile noastre. Abia cand dai din tine dai cu adevarat.”

Am sa iti dau un exercitiu care pe mine m-a trezit la realitate si m-a facut sa vad cum stau cu daruitul neconditionat versus asteptari.

Il poti face, pe rand, pentru orice fel de relatie: de cuplu, de prietenie, de rudenie, de munca.

Exercitul pare unul foarte simplu si amuzant. Insa, iti garantez ca nu este deloc asa.

Ia o foaie de hartie si fa o linie la mijoc ( desi din experienta iti spun ca ai nevoie de 2 foi pentru a doua parte a exercitiului) .

In prima parte scrie ce dai tu neconditionat, fara a astepta nimic in schimb.

Apoi, pe coloana doi, scrie ce asteptari ai.

Ce am invatat eu din acest exercitiu:

– Sa folosesc mai mult “vrei sa” decat “vreau sa”

– Sa dau mai mult si sa astept mai putin sau macar sa dau cat cer

– Sa ma intreb cum pot sa dau la randul meu ceea ce astept

– Nimeni nu are nici o obligatie sa imi implineasca asteptarile , desi de multe ori  am luat ceea ce mi se daruia ca ceva ce mi se cuvenea

– Toti avem o doza de egoism, unii mai mare, altii mai mica, la unii e constienta in mare parte, la altii inconstenta, dar e de datoria fiecaruia sa o constientizam si sa lucram la egoismul nostru.

Astept cu nerabdare comentariul cu gandurile tale :

In ce parte se inclina balanta daruitului si asteptarilor?

Ce ai de gand sa faci sa echilibrezi balanta?

Pe curand,

Alexandra David

A APARUT CARTEA DRAGOSTEA DEPENDENTA! PENTRU MAI MULTE DETALII CLICK PE IMAGINE 

DD_3D_001

3 thoughts on “Adevarul despre asteptarile pe care le ai in relatii

  • February 17, 2014 at 12:06 pm
    Permalink

    Te-ai intrebat vreodata cum priveste cel caruia ii dai, ceea ce i-ai dat? Ma refer aici la faptul ca daca eu dau ceva unei persoane si acel ceva ii este folositor, acea persoana implicit se va simtii datoare si va trebui sa returneze favoarea. Daca eu ofer ceva fara trebuinta, chiar daca pentru mine a fost dificil de oferit, rezultatul nuva fi acelasi. Asta este o observatie proprie si nu se aplica la toate cazurile.

    Reply
  • February 17, 2014 at 10:44 am
    Permalink

    In firea omului sta sa dea cat mai putin si sa ceara foarte mult.Echilibrul dintre cele doua se face prin educatie.

    Reply
  • February 17, 2014 at 9:15 am
    Permalink

    chiar am unele asteptari insa nu cred ca existenta lor este importanta, pt partea adversa, inconstienta, si de abia acum aducem valoare de daruire neconditionata, asteptarile sunt mari daca ne raportam la persoana noastra, inta icepi sa le intelegi daca le raportezi la persoana respectiva, empatie!

    Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *